Nu auzisem de Madeira până în momentul în care am decis, la propunerea unor prietene, să mi-o transform în destinație de vacanță pentru 2017. A fost prima dată când îmi planificam un sejur cu multe luni înainte și prima dată când am cercetat mai bine locul abia după ce am luat biletele de avion și cazarea 😀 (am avut un an foarte solicitant).
Dar da, auzisem că Madeira e de vis, dar nu am știut cât de ”de vis” poate fi până nu am pășit pe pământul portughez.
Așadar, Madeira este o insulă vulcanică, situată în oceanul Atlantic, la două ore de zbor de Lisabona.
Biletele de avion
Am cumpărat biletele încă din luna martie (vacanța era în septembrie) și am plătit 178 euro/pers., fără bagaj de cală. Am avut inclus un bagaj de maxim 8 kg + geantă. Taxa site-ului de rezervare + taxă pentru plata cu cardul = 20 euro/pers. Cursa pentru dus: București – Lisabona (escală 11 ore pe timp de zi) – Madeira, iar pentru întors – aceeași rută, dar cu escală de o oră. Cu această ocazie urma să cutreierăm și Lisabona. Zborurile au fost operate de TAP Portugal, compania națională a Portugaliei.
Da, am ales varianta fără bagaj de cală deoarece ne costa încă 100 euro/pers. Deși la început m-am panicat că nu o să-mi încapă treburile într-un bagaj de 8 kg, după mi-am dat seama că am luat fix de ce am avut nevoie și astfel am evitat să am lucruri luate pentru ”în caz că”.
Pentru insulă am închiriat și o mașină la 1,100 lei pentru 7 zile – 275 lei/pers. – adică 61 euro/pers. (am fost patru persoane în total). La asta se adaugă o garanție de 700 lei – 155 euro – care ți se returnează dacă ai adus mașina intactă la final. Costul pentru combustibil nu a depășit 20 euro/pers. Am luat mașina chiar de la aeroportul din Madeira (tot acolo am lăsat-o la finalul vacanței), după ce am completat formularele necesare. Cazarea noastră era cam la 40 de minute de aeroport.
Cazarea
Am ales să ne cazăm în Funchal, capitala Madeirei, și am găsit prin Airbnb un apartament aproape de centrul orașului.
În luna mai am închiriat apartamentul – 1 sufragerie, 3 dormitoare, 2 băi – contra sumei de 2,523 lei – 631 lei – 140 euro/pers.
Apartamentul era dotat în totalitate, nu ne-a lipsit nimic. Avea până și mașină de spălat. Iar gazda a fost foarte ok cu noi și cu peripețiile noastre 😀 (o dată am rămas pe dinafară, toate cheile fiind în interior). Recomand cu încredere acest apartament, îl puteți vedea aici: https://www.airbnb.com/rooms/4941192
Și am ajuns în Lisabona
Pe 13 septembrie (zi fără ghinion 🙂 ) am luat avionul spre Portugalia. E o diferență de fus orar de două ore între România și Portugalia, dar la dus a fost în avantajul nostru. La 9 dimineața eram în aeroportul din Lisabona, de unde am luat metroul spre oraș.
Lisabona m-a impresionat prin case acoperite de faianță pictată, majoritatea în nuanțe de albastru, multe străduțe care urcă și coboară, dar și prin arhitectură.
Am intrat în mai multe biserici, dar de departe cea mai spectaculoasă mi s-a părut Igreja de São Domingos, odată fiind cea mai mare biserică din Lisabona. În alte vremuri aici se oficializau nunțile regale. A fost afectată atât de cutremur cât și de un foc puternic care a lăsat doar pereții. Ulterior biserica a fost reconstruită, dar s-a decis păstrarea acelor pereți arși, ceea ce face această biserică atât de specială, azi devenită monument național. Atât de mult m-a impresionat încât am uitat să îi fac o poză 😀
Vorbind și de partea mai modernă, mi-a plăcut mult și Time Out Market – o hală imensă în care erau amenajate mai multe mini-restaurante de unde îți puteai alege să mănânci aproape orice, de la sushi la hamburgeri, multe tipuri de vin, berării și gelaterii.
Am găsit și un Miradouro (loc special amenajat de unde poți vedea priveliști frumoase, asemănător cu un platou) de unde am putut vedea de sus o bună parte de oraș. Ne-am plimbat și pe faleză, la malul oceanului. Am fi vrut să dăm o tură cu vestitele tramvaie din capitala portugheză, dar toate pe care le-am prins erau full.
Cheltuieli personale in Lisabona: 30 euro.
Și am ajuns în Madeira
După 11 ore de Lisabona, am luat avionul spre Madeira și aproape de miezul nopții am ajuns în aeroportul din Funchal, care are una dintre cele mai dificile piste de aterizare din lume. Singura pistă de aterizare, înconjurată de dealuri stâncoase și o prăpastie spre ocean, este scurtă și îngustă, iar o parte din ea este construită pe niște piloni cu o înălțime de 70 de metri. Fiind noapte, nu am văzut decât luminile orașului, așa că nu ne-am panicat deloc.
În scurt timp am luat în primire mașina și în cam o oră am ajuns la cazare unde am fost întâmpinați de gazdă (și era 2 noaptea!) Pe lângă tradiționalul bunvenit, ne-a atenționat și de reciclarea selectivă de care acolo se ține cont cu strictețe.
Plajele din Madeira
Madeira nu are plaje spectaculoase, puține dintre ele au nisip, majoritatea au ditamai pietrele în care mi-am frânt vreo câteva degete.
Praia Formosa este chiar în Funchal, are o parte de plajă cu pietre și o parte cu nisip negru.
Plaja Prainha este adăpostită cumva și e un pic dificil să o găsești dacă nu știi unde să cauți. E plaja la care am stat cel mai mult. Este mai mică, mai intimă, este curată, are nisip, iar apa nu este adâncă. Tot acolo există un mic restaurant de plajă, cu prețuri decente și mâncare bună. Am gustat acolo un steak de ton foaarte delicios. Găsești și dușuri de plajă. Singura chestie care mie personal mi-a creat un mic disconfort a fost prezența în număr foarte mare a șopârlelor care veneau până și pe prosop.
Plaja Calheta este și ea cu nisip, ceva mai modernă, mai populată (din această cauză e și un pic mai murdară). Dacă nu erau palmierii dintr-o parte, mă și imaginam undeva la Costinești. Apa nu este adâncă, pe plajă găsești chioșcuri de unde îți poți cumpăra băuturi și alte produse alimentare.
O plajă ceva mai specială este Porto Moniz. De fapt, aici e un întreg complex amenajat lângă o piscină naturală, iar intrarea e cu plată (1,5 euro/adult). Noi am prins-o într-o zi mai înnorată și apa nu avea mai mult de 18 grade. Ne-am făcut curaj (unii mai mult, alții mai puțin) și am făcut baie.
Ribeira do Faial este și ea considerată o plajă naturală, cu pietre. Priveliștea de aici e spectaculoasă datorită stâncilor foarte înalte. Și aici am prins o zi înnorată, cu mult vânt, și nu am intrat în apă.
Bonus! Mica plajă descoperită în Ponta de Sao Lourenco. Este o plajă îngustă sălbatică, cu pietre.
Extra: Există o plajă frumoasă cu nisip, dar pe insula de alături – Porto Santo. Totuși transportul până acolo ni s-a părut destul de scump, în jur de 100 euro/pers., așa că am preferat să descoperim alte locuri frumoase din Madeira.
Puncte de atracție de bifat în Madeira
Cabo Girao
Este și el un Miradouro, situat pe cel mai înalt promontoriu din Europa, la o altitudine de 580 metri. Are un fel de balcon cu podea de sticlă de unde ai parte de o priveliște demnă de filmele cu hobiți. Mie una mi-a adus aminte de Stăpânul inelelor.
Orașul Sao Vicente
Aici am găsit un muzeu care oferă o excursie în grotele de acolo plus ți se proiectează un filmuleț despre apariția insulei. Orașul este micuț și liniștit, cu străzi curate și un părculeț frumos amenajat. Ah, și multe șopârle.
Ponta Delgada + împrejurimi
Când am ajuns aici, am parcat mașina și am luat-o la pas. Am ajuns într-un orășel care părea cam părăsit, dar frumusețea caselor m-a dus cu gândul că este un oraș de vacanță și că acele case aparțineau de fapt unor oameni înstăriți. Am mâncat fructe culese de noi: smochine, avocado, banane, struguri. Cel mai frumos loc, însă, mi s-a părut o pensiune destul de veche care avea și vie. Și era de vânzare. ❤
Mercado dos Lavradores – Funchal
Vestita piață de fructe și legume atrage zilnic numeroși turiști atât datorită frumuseții specifice, cât și datorită fructelor exotice pe care le găsești aici și care sunt, ce-i drept, un pic cam scumpe. Diverse soiuri de fuctul pasiunii, fuctul dragonului, banana-ananas, dar și fructele mai cunoscute: mango, ananas, banane, rodii. Mai găsești și diverse tipuri de alune și fructe uscate. Lângă piață există și o hală în care se vând soiuri de pește și fructe de mare.
Ponta de Sao Lourenco
Lanț stâncos situat în partea estică a insulei cu priveliști rupte din film, parte a parcului natural din Madeira. Am văzut turiști echipați de munte care traversau lanțul, noi am mers doar o bucată din el, vreo câteva ore, până la locul din care am văzut cel mai bine stâncile din apă. Acolo am găsit și plaja sălbatică de care ziceam mai sus.
Pico do Ariero
Al treilea cel mai înalt vârf al insulei Madeira, cu o înălțime de 1.818 de metri. Acolo ești deasupra norilor 🙂 Accesul este ușor, se poate veni cu mașina până sus, unde e costruit un radar de apărare anti-aeriană, dar și un restaurant. Dacă te ține, poți să faci o drumeție până la Pico Ruivo, cel mai înalt vârf al insulei. Noi am mers doar o bucată, apoi am făcut cale întoarsă. Potecile nu sunt periculoase, pe alocuri chiar special amenajate, cu lanțuri de o parte și de alta, locuri pentru popas și mici platouri securizate de unde poți admira priveliștea. După scurta noastră drumeție, acolo am mâncat cel mai bun desert, unul tradițional portughez – Pastel de nata – o tartă din foietaj, cu cremă de ou. Probabil drumul a fost de vină 😀 Se servește un pic încălzit.
Orașul Funchal
Abia în ultima zi am vizitat și capitala insulei. Toate casele au acoperiș de ardezie maro-portocalie, tind să cred că este un lucru obligatoriu pentru locuitorii de acolo, tocmai pentru a păstra frumoasă priveliștea. Orașul e situat pe un teren în pantă, de aici și drumurile de aceeași natură. De multe ori am coborât cu mașina având stomacurile în gât, dar șoferii de acolo nu au nicio problemă, inclusiv cei ce conduc ditamai autobuzele. Orașul este curat, are niște grădini și parcuri îngrijite și fermecătoare. Tot acolo am dat de vestita statuie a lui Ronaldo (cea care nu seamănă cu el 😀 ).
Ce am mai văzut în Madeira: Farul din Ponta de Sao Jorge, Casa de ceai O Fio din Ponta de Pargo, orașul Canical, pădurile de conifere, multe grădini cu bananieri și copaci de mango. O prietenă glumea că bananele pentru ei sunt ca porumbul pentru noi.
Important: acele platouri numite de ei Miradouro, de unde poți vedea priveliști frumoase, se pot găsi ușor datorită indicatoarelor speciale pe care așa și scrie: Miradouro.
Mâncarea din Madeira
Nimic șocant, mă așteptam să găsesc mult pește și multe fructe de mare în meniuri. Micul dejun l-am luat mereu acasă, prânzurile (dacă apucam) prin locurile în care ne-am plimbat, iar cinele – în restaurantele din Funchal. Un fel de mâncare avea prețul între 11 și 17 euro. Felul de carne ales conținea garnitură și salată. Într-unul din restaurante ni s-a oferit posibilitatea să ne gătim singure steakul cu ajutorul unei plite mici. Pentru micul dejun și de câteva ori pentru cină am făcut aprovizionări de la supermarketul din oraș. Madeira este recunoscută pentru vinurile sale, din care ne-am înfruptat pe măsură.
Ce am mai mâncat și mi-a plăcut: Pasteis de Nata (desert specific portughez de care am povestit mai sus), Bolo do caco (pâine coaptă pe piatră de bazalt), pește spadă cu banană și sos de fructul-pasiunii, tocană de caracatiță, steak de ton.
Cheluieli personale în Madeira: 300 euro.
Total cheltuieli vacanță 8 zile: 750 euro*
*nu am inclus garanția pentru mașină care ni s-a întors la final (155 euro în total) și nici banii pe care i-am dat pe cadourile luate din duty free-urile din aeroport (60 euro).
Sunt absolut sigură că am ajuns la acest buget decent pentru o insulă ca Madeira datorită faptului că ne-am ocupat singure de bilete și cazare, am gătit și acasă, nu am mâncat doar în oraș, iar închirierea unei mașini în Madeira nu doar că ne-a economisit banii pe care i-am fi dat pe diverse excursii, dar ne-a oferit flexibilitate și libertate în alegerea punctelor turistice în care voiam să ajungem. #Casăștii, mașina este obligatorie dacă vrei să explorezi cu adevărat insula.
I regret nothing! 😀
Toate pozele îmi aparțin.
